De ce un blog? Poate că așa îmi vine mai uşor să îmi scriu gândurile, mult mai uşor să le ascund... Pe hârtie întotdeauna se va găsi cineva să le citească... Acum, îmi este teamă... teamă că nu voi fi singura. Nu vreau să fie cu altcineva cînd nu este lângă mine,  nu aș suporta durerea. De ce nu am încredere deplină în el? Poate pentru că nu îmi spune 'te iubesc!' atât de des pe cât aș vrea eu să o aud, poate pentru că nu mă strânge în braţe decât când îşi dă seama că mi-a greşit cu ceva, poate pentru că nu e atent cu mine așa cum sunt eu cu el... și pentru că îi place să mintă, pentru că m-a mai minţit în trecut și cu siguranţă o va mai face. De-asta îmi este teamă în clipa asta, pentru că e departe de mine și pentru că va trebui să trăiesc cu temerile mele încă 4 zile și mi-e greu, mi-e atât de greu să mă consum în interior, e atât de greu pentru că de când suntem împreună  numai asta am reuşit să fac... Ştiu că mi-ar fi mai bine fără el, dar de unde aș putea eu să găsesc puterea de a-i spune 'adio' persoanei pe care o iubesc nespus și care, atunci când mă face fericită, sunt cu ADEVĂRAT fericită?